Dată fiind evoluţia continuă a domeniilor de specialitate ale revistei, evaluarea va avea în vedere raportarea la contextul specific momentului acesteia, şi în acest sens articolele publicate vor putea avea o valoare documentară. Având în vedere acest aspect, revista va publica şi materiale care, fără a avea pretenţia de a fi articole ştiinţifice, vor putea documenta evoluţia domeniului: materiale de prezentare a unor conferinţe din domeniu sau alte evenimente de interes ştiinţific, evocări sau prezentări ale unor personalităţi din domeniu, informări din partea redacţiei revistei, recenzii de carte etc. Pe pagina revistei, acestea vor fi disponibile în „arhiva de anunţuri şi ştiri”. Aceste materiale nu vor fi supuse procedurii obişnuite de evaluare cu ajutorul referenţilor, ci vor fi evaluate de redacţia revistei. Pentru toate celelalte articole, responsabilităţi specifice revin autorilor, redactorului şef, redactorilor, membrilor comitetului editorial şi referenţilor de specialitate. Toţi aceştia îşi vor însuşi şi vor respecta standardele etice de-a lungul întregului proces de evaluare până la publicarea articolului şi ulterior.
Evaluarea colegială, definită ca „obţinerea unei opinii privind fiecare articol de la evaluatori cu expertiză în domeniul acestuia”, este un proces în care identitatea referenţilor şi a autorilor rămâne necunoscută fiecărei părţi până la publicarea articolului. Mai precis, identitatea celor care evaluează articolele şi a celor evaluaţi nu este divulgată celeilalte părţi în timpul procesului de evaluare. Referenţii acre au evaluat articole în intervalul de timp dintre publicarea a două ediţii consecutive sunt menţionaţi în ediţia cea mai recentă folosind iniţialele prenumelor şi numele, cu excepţia celor care solicită anonimatul, fără a preciza ce articol a evaluat fiecare, şi aceştia sunt incluşi în Comitetul de referenţi, dacă nu solicită contrariul. Procesul de evaluare colegială este organizat, în cazul revistei „Urbanism. Arhitectură. Construcţii”, în trei etape, fluxul acestuia fiind prezentat în imaginea următoare. Aceste etape sunt: verificarea preliminară, evaluarea de către referenţi şi pregătirea articolului pentru publicare.
(1) În prima etapă, articolele trimise spre publicare vor fi verificate de Redactorul şef şi Redactorul şef adjunct. Dacă articolul este de potenţial interes pentru cititori, aduce o contribuţie semnificativă la domeniu şi este valoros din punct de vedere ştiinţific, iar problemele sesizate pot fi rezolvate, înaintează articolul asistenţilor editoriali, care verifică în detaliu respectarea instrucţiunilor pentru autori şi corectitudinea limbii engleze, şi, dacă observă nerespectarea flagrantă a instrucţiunilor pentru autori sau alte probleme, îşi rezervă dreptul de a le respinge sau de a semnala problemele autorilor, care au la dispoziţie trei runde de corectură, inclusiv trimiterea iniţială a articolului (altfel spus, prima versiune a articolului şi două corecturi), pentru a remedia problemele. Dacă la finalul acestui proces problemele nu au fost rezolvate, articolul este respins, iar autorul va fi informat în privinţa deciziei editoriale. Autorii care refuză să respecte instrucţiunile de redactare şi să se conformeze cu politicile editoriale, trimiţând în mod repetat articole respinse anterior, fără a le modifica pentru a rezolva problemele care au condus la respingere, sau pentru trimiţând articolele către adresele private ale membrilor redacţiei sau către alte adrese în afara celei indicate în rubrica de contact, sunt penalizaţi prin blocarea lor şi a articolelor trimise (nu se va mai răspunde mesajelor acestora).
(2) Articolele acceptate în prima etapă sunt înaintate către doi referenţi de specialitate externi proveniţi din altă instituţie şi, dace este posibil, ţară faţă de autori, sub forma unui document anonim, care nu va conţine numele autorilor şi afilierea, sau alte informaţii (de exemplu, se recomandă menţionarea proiectului de cercetare prin care a fost finanţat studiul prezentat în articol, dacă este cazul). Dacă referenţii identifică sau bănuiesc identitatea autorilor, trebuie să evalueze articolul independent de apartenenţa etnică, genul, orientarea sexuală, cetăţenia, convingerile religioase ale autorilor, sau să raporteze Redactorului Şef orice conflict potenţial. În cazul unor diferenţe mici (ambii referenţi recomandă respingerea sau acceptarea), decizia aparţine Redactorului Şef şi se bazează pe recomandările referenţilor coroborate cu importanţa articolului, evaluată în raport cu politica editorială. Dacă recomandările referenţilor diferă substanţial (unul recomandă acceptarea, iar altul respingerea lucrării), articolul este evaluat de un al treilea referent. În cazul acceptării condiţionate de modificări, autorilor li se va solicita, în afara operării acestora, să redacteze o scrisoare anonimă către referenţi în care să prezinte modul în care a răspuns fiecărei sugestii sau motivaţia refuzului de a opera unele modificări. Pe baza acestora, referenţii vor reevalua dacă autorul a răspuns sau nu solicitărilor formulate de aceştia anterior. Numărul rundelor de corectare nu poate depăşi trei, inclusiv trimiterea iniţială a articolului (altfel spus, prima versiune a articolului şi două corecturi). În cazul în care după aceste trei runde existe comentarii ale referenţilor cărora nu li s-a dat curs, articolul este automat respins. Autorul va fi informat în privinţa deciziei editoriale. Autorii care refuză să revizuiască articolul conform observaţiilor referenţilor sau să explice acestora, prin argumente solide şi descrise detaliat, motivele pentru care refuză să se conformeze sugestiilor primite, sunt penalizaţi prin blocarea lor şi a articolelor trimise (nu se va mai răspunde mesajelor acestora).
(3) Odată cu informarea autorilor în privinţa deciziei editoriale imediat după evaluarea articolului de către referenţi, revista va solicita acestora transmiterea formularului de asumare a răspunderii privind originalitatea articolului şi alte aspecte etice. Neprimirea acestui document sau neconformarea acestuia cu formatul solicitat vor conduce la respingerea articolului. De asemenea, articolul va fi respins dacă autorii nu marchează schimbările efectuate în urma observaţiilor referenţilor, nu trimit un document în care să arate cum au răspuns acestor observaţii sau formatul acestor documente nu corespunde celui impus de revistă. După acceptarea articolului, revista va pregăti articolul în vederea publicării. Într-o primă etapă articolul este afişat pe site-ul revistei, în secţiunea „Articole acceptate”, într-un format care diferă de cel final numai prin numerotarea paginilor, care începe în acest caz de la 1, cu indicarea volumului şi a numărului în care va fi inclus. Pentru pregătirea articolului, revista poate efectua corecturi (ortografie, punctuaţie, conformarea cu instrucţiunile). În cazul în care sunt constatate abateri majore, se pot solicita modificări autorilor. Dacă autorii nu efectuează modificările solicitate, având la dispoziţie o singură rundă, articolul este respins. Articolele respinse în această etapă pot fi retrimise, cu condiţia rezolvării problemelor care au dus la respingerea lor, fără a mai fi reevaluate de către referenţi (se păstrează evaluările iniţiale). Autorii care refuză să corecteze articolele sunt penalizaţi prin blocarea lor şi a articolelor trimise (nu se va mai răspunde mesajelor acestora).
Rata de respingere a crescut odată cu prestigiul revistei, standardele actuale fiind corespunzătoare unei reviste de circulaţie internaţională în privinţa conţinutului şi a respectării condiţiilor formale. În cele două imagini de mai jos este prezentată dinamica ratei de respingere pentru fiecare an şi pentru fiecare articol primit, începând din 2012.
Aşa cum se poate observa, revista are trei niveluri de decizie. Primul este reprezentat de referenţi, care evaluează corectitudinea ştiinţifică a articolelor şi recomandă acceptarea sau respingerea lor. Palierul intermediar este cel al colegiului editorial, care poate recomanda decizia în cazul diferenţei de opinie între referenţii care au evaluat acelaşi articol. În plus, ei pot propune politici editoriale şi sunt responsabili cu promovarea revistei în mediul academic şi de cercetare. În acest sens, pot propune afilierea revistei la anumite conferinţe sau evenimente ştiinţifice. Cel mai înalt nivel de decizie aparţine redactorului şef şi redactorilor, ale căror responsabilităţi variază, în această ordine, de la decizie la execuţie în raport cu politica editorială şi conţinutul revistei. Aceştia au, în ordine inversă, drept de veto faţă de decizia referenţilor, dacă articolele nu sunt conforme cu politica revistei, şi pot media conflictele dintre autori şi referenţi. Decizia de respingere a articolelor neconforme cu politica revistei sau care se abat de la instrucţiuni este luată înaintea trimiterii către referenţi, dar poate fi luată şi ulterior în cazul abaterilor majore. Toate persoanele de la nivelurile superioare pot evalua articole ale căror domenii nu sunt acoperite de referenţii externi.
Evaluarea colegială, definită ca „obţinerea unei opinii privind fiecare articol de la evaluatori cu expertiză în domeniul acestuia”, este un proces în care identitatea referenţilor şi a autorilor rămâne necunoscută fiecărei părţi până la publicarea articolului. Mai precis, identitatea celor care evaluează articolele şi a celor evaluaţi nu este divulgată celeilalte părţi în timpul procesului de evaluare. Referenţii acre au evaluat articole în intervalul de timp dintre publicarea a două ediţii consecutive sunt menţionaţi în ediţia cea mai recentă folosind iniţialele prenumelor şi numele, cu excepţia celor care solicită anonimatul, fără a preciza ce articol a evaluat fiecare, şi aceştia sunt incluşi în Comitetul de referenţi, dacă nu solicită contrariul. Procesul de evaluare colegială este organizat, în cazul revistei „Urbanism. Arhitectură. Construcţii”, în trei etape, fluxul acestuia fiind prezentat în imaginea următoare. Aceste etape sunt: verificarea preliminară, evaluarea de către referenţi şi pregătirea articolului pentru publicare.
(1) În prima etapă, articolele trimise spre publicare vor fi verificate de Redactorul şef şi Redactorul şef adjunct. Dacă articolul este de potenţial interes pentru cititori, aduce o contribuţie semnificativă la domeniu şi este valoros din punct de vedere ştiinţific, iar problemele sesizate pot fi rezolvate, înaintează articolul asistenţilor editoriali, care verifică în detaliu respectarea instrucţiunilor pentru autori şi corectitudinea limbii engleze, şi, dacă observă nerespectarea flagrantă a instrucţiunilor pentru autori sau alte probleme, îşi rezervă dreptul de a le respinge sau de a semnala problemele autorilor, care au la dispoziţie trei runde de corectură, inclusiv trimiterea iniţială a articolului (altfel spus, prima versiune a articolului şi două corecturi), pentru a remedia problemele. Dacă la finalul acestui proces problemele nu au fost rezolvate, articolul este respins, iar autorul va fi informat în privinţa deciziei editoriale. Autorii care refuză să respecte instrucţiunile de redactare şi să se conformeze cu politicile editoriale, trimiţând în mod repetat articole respinse anterior, fără a le modifica pentru a rezolva problemele care au condus la respingere, sau pentru trimiţând articolele către adresele private ale membrilor redacţiei sau către alte adrese în afara celei indicate în rubrica de contact, sunt penalizaţi prin blocarea lor şi a articolelor trimise (nu se va mai răspunde mesajelor acestora).
(2) Articolele acceptate în prima etapă sunt înaintate către doi referenţi de specialitate externi proveniţi din altă instituţie şi, dace este posibil, ţară faţă de autori, sub forma unui document anonim, care nu va conţine numele autorilor şi afilierea, sau alte informaţii (de exemplu, se recomandă menţionarea proiectului de cercetare prin care a fost finanţat studiul prezentat în articol, dacă este cazul). Dacă referenţii identifică sau bănuiesc identitatea autorilor, trebuie să evalueze articolul independent de apartenenţa etnică, genul, orientarea sexuală, cetăţenia, convingerile religioase ale autorilor, sau să raporteze Redactorului Şef orice conflict potenţial. În cazul unor diferenţe mici (ambii referenţi recomandă respingerea sau acceptarea), decizia aparţine Redactorului Şef şi se bazează pe recomandările referenţilor coroborate cu importanţa articolului, evaluată în raport cu politica editorială. Dacă recomandările referenţilor diferă substanţial (unul recomandă acceptarea, iar altul respingerea lucrării), articolul este evaluat de un al treilea referent. În cazul acceptării condiţionate de modificări, autorilor li se va solicita, în afara operării acestora, să redacteze o scrisoare anonimă către referenţi în care să prezinte modul în care a răspuns fiecărei sugestii sau motivaţia refuzului de a opera unele modificări. Pe baza acestora, referenţii vor reevalua dacă autorul a răspuns sau nu solicitărilor formulate de aceştia anterior. Numărul rundelor de corectare nu poate depăşi trei, inclusiv trimiterea iniţială a articolului (altfel spus, prima versiune a articolului şi două corecturi). În cazul în care după aceste trei runde existe comentarii ale referenţilor cărora nu li s-a dat curs, articolul este automat respins. Autorul va fi informat în privinţa deciziei editoriale. Autorii care refuză să revizuiască articolul conform observaţiilor referenţilor sau să explice acestora, prin argumente solide şi descrise detaliat, motivele pentru care refuză să se conformeze sugestiilor primite, sunt penalizaţi prin blocarea lor şi a articolelor trimise (nu se va mai răspunde mesajelor acestora).
(3) Odată cu informarea autorilor în privinţa deciziei editoriale imediat după evaluarea articolului de către referenţi, revista va solicita acestora transmiterea formularului de asumare a răspunderii privind originalitatea articolului şi alte aspecte etice. Neprimirea acestui document sau neconformarea acestuia cu formatul solicitat vor conduce la respingerea articolului. De asemenea, articolul va fi respins dacă autorii nu marchează schimbările efectuate în urma observaţiilor referenţilor, nu trimit un document în care să arate cum au răspuns acestor observaţii sau formatul acestor documente nu corespunde celui impus de revistă. După acceptarea articolului, revista va pregăti articolul în vederea publicării. Într-o primă etapă articolul este afişat pe site-ul revistei, în secţiunea „Articole acceptate”, într-un format care diferă de cel final numai prin numerotarea paginilor, care începe în acest caz de la 1, cu indicarea volumului şi a numărului în care va fi inclus. Pentru pregătirea articolului, revista poate efectua corecturi (ortografie, punctuaţie, conformarea cu instrucţiunile). În cazul în care sunt constatate abateri majore, se pot solicita modificări autorilor. Dacă autorii nu efectuează modificările solicitate, având la dispoziţie o singură rundă, articolul este respins. Articolele respinse în această etapă pot fi retrimise, cu condiţia rezolvării problemelor care au dus la respingerea lor, fără a mai fi reevaluate de către referenţi (se păstrează evaluările iniţiale). Autorii care refuză să corecteze articolele sunt penalizaţi prin blocarea lor şi a articolelor trimise (nu se va mai răspunde mesajelor acestora).
Rata de respingere a crescut odată cu prestigiul revistei, standardele actuale fiind corespunzătoare unei reviste de circulaţie internaţională în privinţa conţinutului şi a respectării condiţiilor formale. În cele două imagini de mai jos este prezentată dinamica ratei de respingere pentru fiecare an şi pentru fiecare articol primit, începând din 2012.
Aşa cum se poate observa, revista are trei niveluri de decizie. Primul este reprezentat de referenţi, care evaluează corectitudinea ştiinţifică a articolelor şi recomandă acceptarea sau respingerea lor. Palierul intermediar este cel al colegiului editorial, care poate recomanda decizia în cazul diferenţei de opinie între referenţii care au evaluat acelaşi articol. În plus, ei pot propune politici editoriale şi sunt responsabili cu promovarea revistei în mediul academic şi de cercetare. În acest sens, pot propune afilierea revistei la anumite conferinţe sau evenimente ştiinţifice. Cel mai înalt nivel de decizie aparţine redactorului şef şi redactorilor, ale căror responsabilităţi variază, în această ordine, de la decizie la execuţie în raport cu politica editorială şi conţinutul revistei. Aceştia au, în ordine inversă, drept de veto faţă de decizia referenţilor, dacă articolele nu sunt conforme cu politica revistei, şi pot media conflictele dintre autori şi referenţi. Decizia de respingere a articolelor neconforme cu politica revistei sau care se abat de la instrucţiuni este luată înaintea trimiterii către referenţi, dar poate fi luată şi ulterior în cazul abaterilor majore. Toate persoanele de la nivelurile superioare pot evalua articole ale căror domenii nu sunt acoperite de referenţii externi.